Colectia de Istoria Farmaciei, este parte a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi este găzduită intr-un local construit în secolul al XV-lea, cunoscut azi ca şi Casa Hintz, pe strada Regele Ferdinand nr. 28.
În această clădire a funcţionat din 1573 prima farmacie din Cluj. În anul 1752 farmacia este închiriată de Tobias Mauksch, iar în anii 50 al secolului XIX aparţine familiei Hintz. Până în 1949 a funcţionat sub numele Farmacia "La Sf. Gheorghe", iar ulterior a fost transformată în muzeu. Actualmente Colectia de Istoria Farmaciei cuprinde peste 3000 de piese.

joi, 1 martie 2012

Electuarium Lenitivum



Vas farmaceutic din faianţă emailat în alb gălbui, produs în Italia în secolul al XVIII-lea. Înălţimea =18,0 cm, diametrul bazei = 9,5 cm, diametrul gurii = 11,2 cm. Vasul are formă bitronconică, îngustat la mijloc, buza vasului uşor evazată, iar baza este discoidală. Pe fondul alb gălbui al  vasului,  sunt pictate, în albastru, modele circulare şi semicirculare. În spaţiul îngustat de la mijlocul vasului este inscripţia EL. LENITIV, scrisă în negru cu caractere gotice stilizate.Sub buza vasului, într-un spaţiu circular limitat în albastru, sunt inscripţionate cu majuscule literele F.F.A, redate în negru.

        El: Lenitiv este numele abreviat a medicamentului complex Electuarium Lenitivum cu proprietăţi laxative şi purgative. Electuarium sunt o categorie de preparate farmaceutice, cu aspect de pastă, obţinute prin amestecarea unor ingrediente cu miere de albine. În tratatul întocmit de medicul Friederich Reuss, Dispensatorium universale, 1785, medicamentul are în compoziţie: frunze  de Senna, rădăcină de revent, pulpă de Tamarind, seminţe de anason şi miere. În vechile tratate de farmacie sunt trecute şi alte reţete pentru prepararea medicamentului Electuarium Lenitivum: pulpă de Tamarind,  pulpă de prune, roob Sambuci (magiun din fructe de soc). Sub formă pulverizată se adaugă frunze de Senna şi Tartru de vin, apoi toate ingredientele se amestecă cu miere (Pharmacopoea Austriaca, 1774).

Acest vas face parte din donaţia Iuliu Orient (1869 - 1940).
Publicat de la